Despre eleviLegislațieRegulamentul Intern de Organizare şi Funcţionare a Şcolii Gimnaziale "Andrei Şaguna" Deva - Şcoală CoordonatoareUltima ora

Metodologia pentru organizarea examenelor în unitatea de învăţământ

ANEXA 10

Metodologia pentru organizarea examenelor în unitatea de învăţământ

I. (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării stabileşte perioadele de desfăşurare a examenelor de corigenţă.

(2) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte perioada de desfăşurare a examenelor, pentru elevii declaraţi amânaţi pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfăşoară înaintea examenelor de corigenţă.

(3) Perioadele pentru celelalte examene de diferenţă sunt precizate în art.69 din prezentul regulament.

II. (1) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminare. Aceasta se acordă de către director, în cazuri justificate, o singură dată, după consultarea învăţătorului sau a profesorului şi la solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui legal. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă. Reexaminarea se desfăşoară în termen de 2 zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data deschiderii cursurilor noului an şcolar. Comisia de reexaminare se numeşte de către director.

(2) Beneficiază de reexaminare şi elevii migranţi care se află într-o situaţie identică cu cea prevăzută la art. 69 alin. (6) din prezentul regulament.

III. (1) Toate examenele se desfăşoară după aceeaşi metodologie.

(2) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată de elevi în anul şcolar, conform programei şcolare a clasei sau grupei respective.

(3) Pentru elevii amânaţi pe un semestru, examinarea se face numai din materia acelui semestru.

(4) Pentru elevii care susţin examene de diferenţe, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.

(5) Disciplinele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun al specializării clasei şi care nu au fost studiate de candidat. Se dă examen, separat, pentru fiecare an de studiu.

(6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculumul la decizia şcolii.

(7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă. La disciplinele opţionale în curs de desfăşurare, părintele/tutorele legal al elevului care nu a împlinit 18 ani îşi asumă responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului. În foaia matricolă, se trec mediile obţinute la opţionalele studiate la unitatea de învăţământ de la care se transferă.

IV. (1) Pentru desfăşurarea examenelor, există trei tipuri de probe: scrise, orale şi practice. La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe, proba scrisă şi proba orală.

(2) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie internă, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Fiecare comisie are un preşedinte şi doi profesori examinatori.

V. (1) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de către doi profesori/învăţători de aceeaşi specialitate sau de specialităţi înrudite.

(2) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre profesori/ învăţători este cel care a predat elevului disciplina de învăţământ în timpul anului şcolar. În absenţa temeinic motivată a acestuia, examinarea se face de către un alt profesor de specialitate/învăţător din şcoală, numit de directorul unităţii de învăţământ, sau de către un profesor/învăţător de la o altă unitate de învăţământ, numit de inspectorul şcolar general, la solicitarea întemeiată a directorului unităţii de învăţământ. Dacă directorul unităţii de învăţământ apreciază că între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, examinarea poate fi făcută de o comisie stabilita de director si avizata de inspectorul de specialitate.

VI. (1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru învăţământul secundar, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii de către elev a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, din care elevul tratează o singură variantă, la alegere.

(2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog profesor-elev, pe bază de bilete de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la disciplina respectivă. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba de cel mult două ori biletul de examen. Fiecare schimbare atrage scăderea notei acordate de către fiecare examinator, cu câte un punct.

(3) Fiecare profesor examinator acordă elevului cate o notă la fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, acordată de profesorul/ învăţătorul examinator; fracţiunile de 50 sutimi se rotunjesc în favoarea elevului.

(4) Media obţinută de către elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, nerotunjită, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale, acordate de cei doi examinatori, nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei.

(5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative, se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral, fiecare examinator acordă calificativul său, global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun acord între cei doi examinatori. În cazul unei neconcordanţe, preşedintele are drept de decizie, pentru stabilirea calificativului final al elevului la acest examen.

VII. (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen, dacă obţine cel puţin media 5,00/calificativul suficient.

(2) Sunt declaraţi promovaţi anual, elevii care obţin la fiecare disciplină la care susţin examenul de corigenţă cel puţin media 5,00/calificativul suficient.

(3) La examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi anual şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată un an şcolar complet, media obţinută constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei generale anuale.

(4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.

VIII. Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult cinci zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de director, dar nu mai târziu de începutul noului an şcolar. În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.

IX. (1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către profesorii/ învăţătorii examinatori şi se trec în catalogul clasei de către secretariatul şcolii, în termen de maximum cinci zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.

(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către examinatori, iar în registrul matricol şi, în catalogul clasei, de către secretarul şcolii.

 (3) În catalogul de examen, se consemnează notele/calificativele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare profesor examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.

(4) Preşedintele comisiei predă secretarului unităţii de învăţământ toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică etc. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului şcolar.

(5) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al  al primei ședințe a consiliului profesoral.

X. (1) După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei, de corigenţă sau de reexaminare, învăţătorul/dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.

(2) Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ, timp de un an.